Prima instituţie publică din Moldova, ce va fi construită conform standardului german de casă pasivă,  va fi o grădiniţă. Cu o capacitate de înrolare de circa 100 de copii, grădiniţa urmează sa fie dată în exploatare în primăvara lui 2017 în oraşul Călăraşi. Grădiniţa va avea o suprafaţă de 1100 metri pătraţi, iar întreţinerea ei - încălzirea termică, ventilarea, răcirea apei şi iluminarea, va fi comparabilă cu cea a unui apartament cu 3 odăi, adică factura nu va depăşi, în medie, 2000 de lei pe lună.

Proiectul, care va prelua practica germană şi o va aplica în ţara noastră, este realizat de Fondul de Investiţii Sociale din Moldova (FISM), cu sprijinul băncii germane KfW. Costul total al acestei construcţii este de 1 milion de euro, bani alocaţi integral de donatorul german.

Ca parte a pregătirilor pentru lansarea construcţiei, recent, FISM a organizat un atelier de lucru pentru toţi cei implicaţi în realizarea proiectului: firma de arhitectură, compania de construcţii, inginerii, dar şi beneficiarul - primăria oraşuluiCălăraşi. Atelierul a fost susţinut de experţii germani Ludwig Rongen şi Günter Schlagowski, care au și coordonat proiectarea grădiniței.

În deschiderea evenimentului, directorul executiv al FISM, Mircea Eşanu, a declarat: „Am organizat această instruire ca să punem la punct toate detaliile înainte de demararea propriu-zisă a construcţiei. Proiectul nu este simplu, utilajul şi tehnicile ce vor fi folosite nu au mai fost aplicate la noi. Consultanţii germani au oferit recomandări importante privind potenţialele riscuri şi erori ce pot apărea la începutul construcţiei unei case pasive. Astfel, ne-am asigurat că toţi cei implicaţi înţeleg exact ce au de făcut, ce materiale folosesc, ce tip de echipament şi ce coeficient aplică la calcule”.

„Ideea este să reducem la maximum pierderea de căldură în casă în timpul verii. Astfel, nu vor fi necesare prea mari resurse pentru încălzirea pe timp de iarnă. Temperatura rămâne constantă pe tot parcursul anului inclusiv datorită unui sistem de ventilare controlat. Încălzim o casă pasivă cu căldura proprie, căldura de la echipamentul tehnic, de la lumini, computere, televizor”, a explicat Ludwig Rongen.

Expertul spune că aplicarea standardului de casă pasivă este şi mai important când vorbim despre şcoli sau grădiniţe. Aerul în sălile de clasă într-o astfel de clădire este mereu bine filtrat şi ventilat, dioxidul de carbon nu se acumulează, iar elevii şi profesorii nu obosesc atât de repede.